Am fost candva un fulg de nea
Dar m-am topit in soarele de Marte
Si-a mai ramas in urma mea
O umbra simpla de departe.
Am vrut s-alerg dar umbra s-a pierdut
Si m-am intors caci m-a durut
Sa merg prin lume fara tine umbra
Pana si ziua mi-a parut ca-i sumbra.
Si-am dat deoparte tot ce m-a legat
De tine si de umbra mea fugara
Si m-am gasit ascuns langa un pat
Pe care te-asezasesi solitara.
Si trista si confuza si vulgara
Asa credeam atunci cand te-am gasit
Dar tu erai fragila si precara
Si-ai disparut din nou cand noaptea a venit.
Te-as tine langa mine, te-as ierta
Te-as legana s-adormi si sa visezi
Daca tu , draga umbra mea,
Ai avea suflet si dorinta sa ma crezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu